Înjură-mă în catalană!

Etichete

înjurături, catalani, Catalunya, Joder!, naţionalism, spanioli

Catalana e o comoară de limbă. Are de toate: accente pe toate vocalele şi în toate direcţiile, caractere speciale (cum ar fi ella geminada »  catalanii scriu l·l ca să citescă l), expresii cît să exprimi orice îţi fantasmează mintea, variaţiuni regionale (deci şi dicţionare care normează regulile de scriere şi de pronunţie diferite – spre exemplu cele din Lleida faţă de cele din Barcelona), dar nu are… înjurături. Şi dacă totuşi „aşa a fost să fie”, să nu aibă (motivul nu am reuşit încă să îl descopăr), ce au făcut catalanii?! Au furat din altă limbă! Şi tocmai de la duşmanii lor de moarte, spaniolii. Aşadar, catalanii şi-au călcat pe inima lor în care pulsează naţionalismul şi înjură în spaniolă.

Mare a mai fost amuzamentul colegilor mei de facultate cînd am citit „Joder!” cum s-ar citi în catalană şi nu în castellană. Eu, în naivitatea mea, şi după disperarea cu care am remarcat că se catalanizează tot ce se poate (inclusiv numele de bomboane le traduc din spaniolă în catalană), credeam că măcar au adaptat cumva înjurăturile, şi le pronunţă pe limba lor. Însă ori nu au avut atîta inspiraţie, ori se descarcă mai bine cînd înjură în castellană, astfel vărsîndu-şi totodată şi ura rasială.

Oricum ar fi, dacă tot îmi vorbesc pe limba lor, nepăsîndu-le că nu-i înţeleg, am pretenţia ca măcar să fie constanţi şi consecvenţi spiritului lor şi mai convingători în folosirea limbii. Pentru o „normalizare lingvistică”,  no me fotis în castellană, da?!

Cu spaniola la tranşat

Etichete

încăpăţinare, catalană, delir, eul meu, lleida, naţionalism, obstinaţie, românism, singurătate, spania, spaniolă, spaţii cultural-universitare, teoria chibritului, UdL

În Catalunya, masochismul suprem e să ţii morţiş să vorbeşti în spaniolă. Asta mai ales în mediul universitar, unde profesorii sînt îndeajuns de amabili să-ţi corecteze castellana entuziastă şi stîngace cu o formă adecvată în catalană.  Colegii vor fi şi ei deosebit de grijulii şi te vor sprijini cînd ai emis o frază cu sens şi semnificat în spaniolă pentru a ţi-o explica în catalană şi apoi a folosi ideea pentru dezvoltarea unui demers, a unei idei sau a unui proiect.

Culmea e că atunci cînd am aterizat în Lleida eram încîntată să descopăr hermeneutica încîlcită şi furăcioasă a limbii catalane fiind dispusă să înghit pe zi şase ore din acest ghiveci de spaniolă, franceză, portugheză şi română opărit la focul impetuos al naţionalismului (ştiut, dar necunoscut încă) şi denumit catalană. Mi se părea interesant. Mi-am zis că e amuzant să descoperi pentru prima dată curcubeul încordat în formă de arc de cerc al unei limbi alambicate şi caraghioase în dimensiunile ei gramaticale şi semantice. Asta, pînă la faza sufocării determinate de un demers universitar îmbîcsit de intenţii de îndobitocire şi de modalităţi subversive (eufemistic spus) de manipulare. Aşa că, pentru a-mi facilita neintegrarea mi-am zis că ar trebui să îmi încordez şi eu resorturile interiorităţii într-o revoltă şi să mă încăpăţînez să învăţ să vorbesc şi să scriu în spaniolă. Un trabajo demasiado difícil para una individa siempre atormentada como yo. Pero no importa. No pasa res nada.

Este ca şi cum ai dezvolta un afect lingvistic aberant şi ilegitim împotriva unei infuzii lingvistice autonome şi închistat-acaparatoare. Infuzie pe care o resimţiţi cu precădere într-un spaţiu ce ar trebui să fie translat sau transcendat în afara polemicilor politico-istorice. Însă totul se dezvăluie înseminat în realitate ca un apocrif ineluctabil. Iar tu, un amărît fără băgare de şi în seamă te pui în manieră aparent naivă de-a curmezişul realităţii pentru a-ţi motiva dezgustul de ea. Consecinţele declar însă că mi le asum, în manieră masochistă de asemenea. Oprobriul îl am, aştept condamnarea. Nu ştiu cum să-i zic însă nici în catalană şi nici în castellană, pe româneşte îi zice travaliu sau supliciu, nu sînt sigură exact. Cert este doar că e voluntar şi absurd.

 

P. S. Apologia catalană nu e pentru cei bolnavi de conştientizare. Să deduc, printr-un sofism, că totul e iraţional şi arbitrar şi că ţările catalane sînt populate numai de oameni sănătoşi?

Naţionalism impudic vs. naţionalism subversiv

Etichete

impudic, naţionalism, propagandă, subversiv

Ghici ciupercă ce-i sau care e varianta impudică şi care e cea subversivă din imaginile reprezentative pentru cele două „soiuri” de naţionalism.

1. Naţionalism românesc

Culori locale şi nuanţe expresive

2. Naţionalism catalan

Oficial ne merge bine

Catalani din toate ţările, uniţi-vă!

Te iubesc ca şi cînd/ numai catalana ar fi pe pămînt

Etichete

absurd, îndoctrinare, catalană, Catalunya, exagerare, ideologie, limbă, muzică, naţionalism, prostituţie

Oh, Catalunya mea!

Propaganda comunistă, prostituţia ideologică şi naţionalismul catalan se aseamănă de o manieră izbitoare, fapt evident din următoarea piesă muzicală. Comentariile sînt şi n-ar fi de prisos, dar le aştept de la persoane obiective, întrucît din interiorul fenomenului mi-ar lipsi posibilitatea de a face o analiză calitativă, care să aibă la bază altceva decît interacţionismul simbolic.

 

Se impune şi o traducere, de manieră aproximativă, dar zic eu, bine-venită, cît timp catalana nu e încă o limbă universală şi nevoia de independenţă a Catalunyei nu a depăşit graniţele frustrărilor nativilor.

În Catalunya, ţara mea

2* Să te naşti pe un pămînt căruia îi aparţii/ şi să simţi orgoliul limbii/ pe care ai fost învăţat să o iubeşti// Într-o ţară plină de nume, un steag cu patru dungi făcute din sînge/ vorbirea mea şi pămîntul meu/ mă fac să lupt/ pentru că inima mea iubeşte în catalană//

2* Cuvinte scrise cu dragoste/ Într-un Univers, într-o limbă/ În Cataluya, ţara mea//

3* Cînd ar trebui să cădem în lanţuri vom merge pînă la limita libertăţii/ Libertate pentru toţi cei care au fost oprimaţi/ Dacă ei or să continue să ne impună, noi o să continuăm să ne batem.

[pentru ţările catalane, ducem visul pînă la libertate] 

şi pentru…

mai multe referinţe pe tema muzicii catalane ideologice, accesaţi şi următorul articol: „Fă-o în catalană!”.