Te iubesc ca şi cînd/ numai catalana ar fi pe pămînt

Etichete

absurd, îndoctrinare, catalană, Catalunya, exagerare, ideologie, limbă, muzică, naţionalism, prostituţie

Oh, Catalunya mea!

Propaganda comunistă, prostituţia ideologică şi naţionalismul catalan se aseamănă de o manieră izbitoare, fapt evident din următoarea piesă muzicală. Comentariile sînt şi n-ar fi de prisos, dar le aştept de la persoane obiective, întrucît din interiorul fenomenului mi-ar lipsi posibilitatea de a face o analiză calitativă, care să aibă la bază altceva decît interacţionismul simbolic.

 

Se impune şi o traducere, de manieră aproximativă, dar zic eu, bine-venită, cît timp catalana nu e încă o limbă universală şi nevoia de independenţă a Catalunyei nu a depăşit graniţele frustrărilor nativilor.

În Catalunya, ţara mea

2* Să te naşti pe un pămînt căruia îi aparţii/ şi să simţi orgoliul limbii/ pe care ai fost învăţat să o iubeşti// Într-o ţară plină de nume, un steag cu patru dungi făcute din sînge/ vorbirea mea şi pămîntul meu/ mă fac să lupt/ pentru că inima mea iubeşte în catalană//

2* Cuvinte scrise cu dragoste/ Într-un Univers, într-o limbă/ În Cataluya, ţara mea//

3* Cînd ar trebui să cădem în lanţuri vom merge pînă la limita libertăţii/ Libertate pentru toţi cei care au fost oprimaţi/ Dacă ei or să continue să ne impună, noi o să continuăm să ne batem.

[pentru ţările catalane, ducem visul pînă la libertate] 

şi pentru…

mai multe referinţe pe tema muzicii catalane ideologice, accesaţi şi următorul articol: „Fă-o în catalană!”.

Limba e pentru dragoste

Etichete

îndoctrinare, catalană, Catalunya, dragoste, dragoste de ţară, limba română, România, spania

De o lună sînt cea mai frustrată şi mai îndrăgostită fiinţă din lume, atît de îndrăgostită încît aş fi în stare să accept orice provocare, oricît de îndrăzneaţă, numai să fie în limba română. E vorba, evident, despre o dragoste autentică de limbă şi de o frustrare lingvistică şi mai autentică, manifestată în raport cu un naţionalism catalan ieşit de sub orice simţ al ridicolului.

M-am săturat de atîta pornografie promovată prin toate canalele şi tipurile de producţie media şi, vulgar spus, pe cale orală. Concret, cel mai „porno” schimb de replici ever: înregistrat la un curs educativ la Universitat de Lleida despre concepte operaţionale narative în film: „En el futuro tots parlan en catala?/ – Si, si, es una llengua universal!”. Faptul că era vorba de un film SF e mai puţin relevant în acest context (în film fanul FC Barcelona care vroia să se sinucidă pentru că echipa favorită avea să piardă în viitor cu Real Madrid cu 0-10 era construit de manieră realistă şi foarte serioasă), date fiind multiple surse şi forme de manifestare ale aceleiaşi obsesii.

Să detaliez, dar mai întîi cîteva precizări. Catalunya nu e în Spania decît geografic. Toată lumea din Catalunya e cunoscătoare de castellană (spaniolă) dar refuză firesc, convins şi cu obstinaţie să vorbească. Cu studenţii străini, autohtonii sînt foarte atenţi să le ofere fel de fel de facilităţi şi gratuităţi pentru învăţarea catalanei. Însă, dacă pe vreun masochist îl pune dracu să încerce să înveţe sau să se exprime în catalană  şi în mod nevinovat va greşi amestecînd cele două limbi al naibii de similare – castellana şi catalană – va fi supus oprobriului public şi general al privirilor dezgustate pentru „crima” comisă de a fi aglutinat ilegitim două limbi istoric, cultural (pînă şi lingvistic ai putea crede!) antagonice.

Singura seară în care chiar m-am distrat cu poftă aici a fost aceea cînd am fost martoră la o piesă de teatru despre Erasmuşi organizată de Serviciul Lingvistic, din care răzbătea forţa auto-ironiei, ceea ce nu aş fi putut crede despre catalani după un tur al Barcelonei care parcă ar fi fost un tur al Catalunyei. Replică cheie (cheie ironică însă de această dată): „Catala es la llengua de tot: des tratates filosofico a novelas pornograficos”. De aici, ce şi-ar putea dori mai mult studentul Erasmus, „che es una classe de mamifero”, decît „porno en catala”?

Aşa că am hotărît că dacă tot catalana „es una llengua universal”, „ara i en el futuro”, voi refuza să citesc vreo bibliografie care-mi va fi recomandată în castellană. Şi voi spune, parafrazînd tiparul prostituţiei „erasmice” – „la mine sau la tine”- , cu dragostea de limbă învăţată aici şi din păcate nu în ţară:  „în română sau în catalană?”