Etichete
gînduri, iarnă, Iaşi, linişte, mîzgă, mers, oameni, pustiu, respiraţie, scîrţîit, singurătate, sărbători, zăpadă
E pustiu. Şi liniştit. Şi trist, cred. Iarna, în Iaşi, poţi auzi cum respiraţia scîrţîie. Şi dacă auzi acel scîrţîit te poţi simţi la adăpost. La adăpost de oameni, desigur, nu şi de gînduri. Căci gîndurile nu îngheaţă nici la mersul de năuc la 20 de grade sub zero prin zăpada încremenită. Poţi străbate Iaşul pe de-a dreptul, privindu-l aşa cum e el: oameni sigur nu ţi se vor ivi în cale, pe oriunde ai merge. Nimeni nu-ţi va ieşi în întîmpinare, nici cu un gînd bun, nici cu unul rău. Aşa că te poţi simţi tu însuţi. Iarna, în Iaşi, în preajma sărbătorilor, după ora unu nopatea nu te ai decît pe tine. De urcă temeperaturile peste zero, vei fi doar tu şi mîzga groasă care ţi se prinde nu doar de pantofi.
Pe culmile conştientizării 
…si la 8 dimineata e la fel
Iti multumesc mult pentru mi-ai vizitat blogul si mi-ai fost alaturi atat in momentele fericite, cat si in cele mai putin fericite … momente in care am avut nevoie de prieteni, fie pentru a-mi impartasi starea de exubernta, fie pentru a primi cateva cuvinte care sa-mi inlature nelinistile.
Iti doresc sa ai sarbatori fericite in continuare alaturi de cei dragi tie si sa primesti multa iubire.
Sa nu incetezi niciodata sa crezi in vise si incearca sa gasesti puterea de a transforma fiecare zi urata intr-un simplu zambet, caci zilnic exista momente care pot trezi in sufletul tau emotii, sperante si care iti pot aduce mari bucurii !
CRACIUN FERICIT!
Fiecare asezare isi are, cred, momentul ei de incremenire, in plina noapte sau spre zori. Deosebit in Iasi e insa drumul „de-a dreptul” , din dealul Copoului pan’ la Palat si mai departe, dus/intors. Si gandurile chiar se aseaza, se aleg, la minus 20 de grade.
Sarbatori fericite si tot ce iti doresti !
@FrénétiQue. În „vacanţe” şi de sărbători poate că da. În rest o forfotă şi deja cohortă.
@Lorena. E frumos să întîlneşti oameni care au avut la un moment dat aceleaşi gînduri ca tine. Cu greu poţi afla cadou mai de preţ.
@Elisa. Mai deosebite sînt drumurile mărginaşe, de periferie. Pentru că acolo gîndurile nu se aşază, ci se răscolesc într-un fel aparte.
@Dănuţ. Măcar ceva din ce îmi doresc, că la tot nu mai nădăjduiesc demult. :))
da.. stiu ca circula batalioane de studenti, elevi si oameni care merg la munca pe strazi… dar eu am nimerit un ‘8 dimineata‘ ,cand erau grade in minus, exact cum ai descris tu noaptea… 🙂
@FrénétiQue. Nice. 😀