Etichete

, , , , ,

Fiecare om îşi are propria manieră empirică de ierarhizare a afectelor din viaţa lui. Pentru asta, majoritatea aplică tot felul de scheme sau raţionamente – predefinite sau proprii. Sau unii, mai norocoşi, pur şi simplu, ştiu.

Un mod de măsurare a importanţei afectelor, spontan şi natural, e după gîndul de dinainte de a adormi. În loc să numeri oi, înainte de a adormi, visezi la un om drag – la unul anume –, mult, copilăreşte şi haotic. Pînă ţi se rupe filmul şi te trezeşti dimineaţa. Cum îl alege „pe acela” gîndul sau starea de semi-conştienţă nu ştiu şi nu-mi propun să aflu. Esenţial e confortul sentimentului şi al certitudinii existentului.

Dar cînd gîndul nu se opreşte asupra nimănui, ce înseamnă, oare? Că s-a neantizat funcţia afectului şi şi-a pierdut toate obiectele de raportare? Sau că afectele se bat pentru locul întîi în legea lor, şi astfel, dau de ştire conştientului că o autoritate sub/inconştientă are să cutremure fiinţa din temelii? Oricum ar fi, goliciunea gîndului dinainte de a adormi e forma cea mai crudă de manifestare a abandonului şi a capitulării înlăuntrul singurătăţii. De aceea, vise plăcute înainte de a adormi vă doresc!